De ce scriu?!

Am fost întrebată. Uneori mă întreb şi eu. Unii, spun că e timp pierdut, ceva inutil. Alţii că am talent.
"Căci ce este scrisul, atunci, dacă nu un fel de furt? Un furt din biblioteca ideilor pe care maşinăria ni le-a furnizat. Biblioteca ce conţine orice posibilă carte. Enciclopedii de cunoştinţe secrete sau de sofism." - Muzică într-o limbă străină - de Andrew Crumey
Ştiam sau aşa înţelesesem. Că, scrierea în jurnal (care e la modă mai nou şi printre scriitorii "mari") te eliberează de stress, te echilibrează. Nu mai ţinusem de mult un jurnal. Mai cochetam cu scrisul şi trimiteam la diverse site-uri pentru femei. Primeam comentarii încurajatoare. De la administratorul unui site am primit ideea de a-mi face blog. Mi s-a părut greu, eu fiind o persoană atehnică, dar mai ales care se teme de greşeli. După o perioadă de acumulare de poveşti chinuitoare, care mi-au secat energia şi mi-au măcinat sufletul, am zis: " E timpul să-mi fac blog. Sa fiu încurajată, sfătuită de oameni cu experienţă de viaţă. Aşa, din cărţi se pare că nu învăţ." Astfel, mi-am făcut blog... bios doareu... adică, viaţa şi cu mine, prietene la cataramă. Şi prietenii mi-au zis că scriu frumos, că sunt prea sensibilă... dar să continuu acest exerciţiu de scriere. Am trimis un "articol" la revista ELLE şi l-au publicat. Nu... nu sunt şi nici nu mă consider scriitoare. Pentru mine e un joc util... cu repercursiuni (benefice îmi doresc) asupra celor din jur.
Am început două cărţi ce vor fi scrise în ani.
Dacă mă întorc în învăţământ, voi avea timp de scris... şi voi scrie şi cartea cu exerciţii de biologie pe care voiam sa o scriu de acum ceva ani.
Deci... veţi auzi de mine... si despre mine (pentru un zâmbet).
Datorită blogului am cunoscut mulţi oameni, am depăşit perioade grele (mai bine spus, dificile)... am înţeles că viaţa e mult mai mult decât ce credeam eu.
Scriu pentru că îmi este bine când scriu. Scriu pentru că sunt idei şi gânduri care îmi spun că vor să fie scrise şi împărtăşite la cât mai mulţi. Scriu pentru că am cititori. Ha ha ha... asta a fost chiar bună. Câtă modestie! Ha ha ha.
Scriu şi voi scrie mult timp de acum încolo.

2 comentarii:

  1. Frumos articolul....:)...si asteptam carile alea doua...eu o sa le fac recenzia...:P

    RăspundețiȘtergere