TOTUL CU MASURA


Una-alta despre noile paradigme

Mintea, ca sa poata functiona are nevoie intotdeauna sa se agate de ceva.... Mintea creaza realitatea dar tot ea creaza si irealitatea. Goya avea dreptate ca somnul ratiunii zamisleste monstri dar si ratiunea insasi, chiar treaza, zamisleste monstri. Este mintea noastra pregatita sa inteleaga corect realitatea celor vazute si a celor nevazute? Cine ne poate valida inafara altei minti omenesti, ca ceea ce cunoastem ne-a condus la concluzii corecte. Oglinda mintii noastre este tot o minte umana. Ca sa stim daca suntem apti sa intelegem ar trebui ca mintea umana sa se contrapuna unei altfel de minti, nonumane. A lui Dumnezeu, veti spune. Dumnezeu insa ne-a creat mintea si nu stim daca ne-a pus toate ingredientele in ea din moment ce El stie iar noi ba. Inteligenta artificiala! Nu,categoric nu, caci pe aceea am creat-o noi. 
Ideile sunt nisipuri miscatoare.  
Daca veti calca apasat nu veti mai iesi din ele. Pasiti usor! Nu inghititi idei si teorii noi pe nemestecate. Parerea mea este ca o privire circumspecta in fata oricarei teorii sau credinte, oricat de atragatoare ar parea ele, este mult mai sanatoasa decat imbratisarea lor imediata. Pe de alta parte insa, credinta nestramutata poate muta muntii. Ne-a zis-o Isus. Cum o dai nu-i bine. :) Si ce ne mai ramane? Varianta a treia: "totul cu masura! ". O fi bine, o fi rau!? :) 


Sa iubiti, sa fiti iubiti si sa va bucurati de viata in fiecare secunda! Vibrez pentru voi!

33 de comentarii:

  1. Eu as pune problema lui CREDE SI NU CERCETA! - O fi bine, o fi rau?! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Bun gasit, tuturor!
    Danule, ai uitat sa scrii unitatea de masura!
    :)
    Nu e ea functie de capacitatea omului?!
    In alta ordine de idei
    "credinta nestramutata, poate muta muntii" DAR poate sa-i si distruga ACEIASI CREDINTA NESTRAMUTATA.

    "Este mintea noastra pregatita sa inteleaga corect realitatea celor vazute si a celor nevazute"?
    Unii cred ca da, altii cred ca nu.
    (I)luminatii zic da, cei ce sunt pe drum, zic ca nu!
    Diferenta?
    Unora, mintea a atins limita, altora nu.

    RăspundețiȘtergere
  3. Andreiradu,care limita?! Impusa de ce?! De catre cine?!

    RăspundețiȘtergere
  4. Oana draga,
    Sintagma aceea este buna doar in cazul casniciilor reusite! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Orice minte are o limita, cand ajungi la capatul drumului ai atins limita.
    Nu impune nimeni nimic.

    Care masura?
    Impusa de ce? De catre cine?
    :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Da Tasha, sigur ca simt...
    Mi se zguduie laptopul... :))
    Asta pentru ca nu pot sa mi-l smulg din minte! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Dan, nici eu nu-i dau sintagmei mai multa credibilitate.

    RăspundețiȘtergere
  8. Unde este capatul drumului? Si-l stabileste fiecare?

    RăspundețiȘtergere
  9. Capatul drumului este acolo unde apare limita mintii si totodata (i)luminarea.
    Si-l stabileste fiecare?
    Pai banuiesc ca da. Ar fi culmea ca acel capat al drumului (spiritual) sa-l stabileasca altcineva, nu?!

    RăspundețiȘtergere
  10. Oana,necazul e ca uneori nici noi nu stim ce vrem...si atunci ii bai,vorba oshanului.

    RăspundețiȘtergere
  11. @Dane,cunosc sentimentul,ma bantuie si pe mine!;)

    RăspundețiȘtergere
  12. Baaii frate.... mi-a furat net-ul comentariul... Si cat muncisem la el... Acuma na, o iau de la'nceput!

    Andreiule,
    Sintagma "totul cu masura" nu trebuie inteleasa la propriu cum incerci tu sa ma determini sa o fac. Daca as face-o, ea ar putea capata o conotatie hilara nemasurat de mare.
    Acum incearca tu sa gasesti masura la conotatie, poti? :)

    Da, desigur credinta poate distruge muntii in momentul mutarii lor. De aceea trebuie facut totul cu mare grija. Stii si tu: "mai incet cu pianu' ca se varsa clapilii! :)

    Iluminatii stiu ei bine ce vorbesc, ca d-aia sunt iluminati. Un iluminat nu poate contrazice un alt iluminat. Deontologia profesionala nu-i permite. Ar insemna sa-i anuleze cunoasterea si ar fi cam si cum l-ar scoate pe celalalt din priza. Si da, ei au mintea libera si nelimitata dupa ce au spart si ultimul plafon. Asa se zice. Eu nu stiu bietul, pentru ca sunt in intuneric si am un cucui cat caciula avatarului tau de mare! Cu toate strofocarile din articolele mele, nu reusesc defel sa sparg plafonul! :))

    Andreiule, sper ca nu te-am suparat. Oleaca de gluma face bine intotdeauna! :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Cu vrutul e alta problema insa ce alegem sa credem cand e vorba de teorii, idei... Vorba lui Radu, chestiune de limita...

    RăspundețiȘtergere
  14. Andreiule,

    Pai cand se ilumineaza de-abia de-atunci incepe drumul. Iluminarea este doar rezultatul sfortarilor lui de a ajunge la autostrada. Stii ca Buddha se tot reincarneaza cu diverse misiuni, ba in Dalai Lama , ba in Karmapa. Ba mai sunt cate unii - Babadji ar fi un exemplu parca, care spune ca este reincarnarea lui Milarepa si care e nemuritor. Altul se da avatarul lui Edgar Cayce. Un Isus a aparut de curand prin Siberia, altul era saptamanile trecute pe la OTV. :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Oana,
    Intotdeauna alegem ceea ce ne creaza disconfortul cel mai mic. Cred eu... :)

    RăspundețiȘtergere
  16. :)
    Danule, pot gasi orice masura doresti, insa s-ar putea sa nu coincida cu masura la care te astepti tu.
    :)
    Ideea este ca "totul cu masura" nu are numai un sens figurativ, ci chiar PROPRIU!
    Fara masura, poate devia in fanatism, terorism si alte "isme" de genul acesta, daunatoare frumoasei noastre civilizatii capitalise in plina inflorire spirituala.

    Treaba cu contradictiile intre (i)luminati nu mai sta tocmai pe roze... este un frecus ca pe derdelus intre ei (din ce in ce mai vizibil), functie de interese, scopuri si tinte (target).
    :)
    Danule, Budha si-a treminat drumul odata cu (i)luminarea... dupa aceea a urmat tacerea, deci dincolo de (i)luminare e... NIMIC (sub diferite aspecte).
    Ca se reincarneaza este o alta poveste... este perepetuarea spiritului care si-a capatat dreptul de a se juca cu nemurirea.
    si nu invers.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  17. Aoleu Dan, atunci suntem tare comozi... si limitati, as spune.

    RăspundețiȘtergere
  18. Dan,neaparat trebuie sa vorbim,de indata ce imi va permite timpul,vreau sa ma indrumi putin inspre budism,am mai mentionat,mai demult am avut astfel de initiative,dar am abandonat...oricum,chiar acum m-ai adaugat in lista de mess,tinem legatura..:)

    RăspundețiȘtergere
  19. @Andrei si Dan,imi place atat de mult cum va raspundeti unul altuia ca nu pierd niciun comentariu de-al vostru,nu coborati garda niciunul dintre voi,v-ati gasit in aceasta agora uriasa doi care stiti foarte bine sa va sustineti punctul de vedere.

    RăspundețiȘtergere
  20. Da, sunt de acord ca daca iti cunosti masura in tot ceea ce faci nu poti da gres. Nu cazi in extreme. Cam orice lucru facut cu masura are efecte benefice.

    RăspundețiȘtergere
  21. Oana,
    :)Pai da! Daca tu ai avea de ales intre o cale lunga si anevoioasa si un scurta, dar cu sanse egale, pe care ai alege-o? Clar ca accepti calea scurta chiar daca ar presupune cateva compromisuri.

    RăspundețiȘtergere
  22. Feri,
    Cu placere dar trimite-mi te rog e-mail cu ce doresti. Nu stiu cat mai stau azi langa calculator.

    RăspundețiȘtergere
  23. Andrei,

    Masura trebuie inteleasa in acest caz ca o limita. Nimeni nu poate sa stabileasca o limita pentru un fenomen, astfel incat sa nu ajunga "ism" (si intr-adevar sufixul asta atasat cuvintelor duce la calamitati, cu rare exceptii...Patapievici o remarcase mai demult). Bunul simt al individului trebuie sa se acordeze cu bunul simt al celorlalti pentru a evita alunecarea. Dar bineinteles ca este foarte dificil, bunul simt fiind o categorie greu de captat in cuvinte.

    Cu iluminatii vom avea intotdeauna o problema: ei declara ca sunt iluminati iar noi trebuie sa-i credem pe cuvant. Probabil ca frecusurile sunt intre semiiluminati. Second hand? :))

    Stiu ca Buddha a atins Nirvana. Si-aici iti dau dreptate. Ce-am facut acolo a fost un fel de incercare de a nu lasa lucrurile atarnte in nemiscare si vesnicie, pentru ca nemiscarea in acceptiunea mea nu este un atribut actual al Universului. Asa am socotit eu ca odata spiritul evoluat, primeste sau isi asuma sarcini noi si ca evolutia ar trebui sa fie perpetua si continua. Poate este discontinua, nu stiu. Doar am presupus. Numai un iluminat ma poate lumina! :) Bun si-un semi. :)

    RăspundețiȘtergere
  24. Tasha,
    Tu esti foarte draguta dar nu-i da idei lui Andrei... pentru ca nu mai terminam niciodata. :))
    Este un combatant extrem de energic si de viguros mental.
    Desigur ca nu stabilim noi aici care este adevarul, caci numai Bunul Dumnezeu il stie...:) dar nu-i mai putin adevarat ca simularea cunoasterii prin bajbaieli consecutive, asa cum fac eu bunaoara, face bine la neuron. Pardon, am uitat, am doi.:)

    RăspundețiȘtergere
  25. April,Multumesc.
    Am un prieten care zice:
    TOTUL CU MASURA! CHIAR SI CINSTEA.
    Ca zice n-ar fi nimic, dar si face. :)

    RăspundețiȘtergere
  26. Bun gasit, frumosilor!
    Dane, bunule, sunt intru'totul de acord cu tine, pe ici pe colo difera "acordul", insa e vorba doar de nuantari.
    :)
    Patapievici, dragutul de el, a extins limita bunului simt de ceva timp incoace, astfel incat orice depasire a granitelor (bunului simt) poate reprezenta, mai nou, o licenta!
    :)
    Nu cred ca avem o problema cu (i)luminatii, atata timp cat nu platim bani grei pe niste cursuri de iluminare si incepem sa-i stricam "constructia" spirituala in timpul cursului.
    Ar trebui sa nu recomand asa ceva, insa ma cam incita al cu coarne ezoterice sa va sssoptesc: incercati sa vedeti ce iese! :))

    Buni toti si semi si nesemi, atata timp cat dialogul este frumos, interesant si incitant.

    In ceea ce sunt 100% de acord cu tine este ca: "nu stabilim noi aici care este adevarul, caci numai Bunul Dumnezeu il stie"!

    RăspundețiȘtergere
  27. Taha, recunosc si mie imi face o placere deosebita sa dialoghez cu Dan.

    RăspundețiȘtergere
  28. Noroc cu polemicile... ne mai scot din rutina...

    RăspundețiȘtergere
  29. Andreiule,

    Sa luam de la fiecare ce are el mai bun. Patapievici a venit ca un dus rece peste paradigmele neamului imediat dupa revolutie. Si eu am avut atunci congestie cerebrala dar a trebuit sa accept evidentele. Problema lui acum e ca nu mai gaseste robinetul cu apa calda... si curge si pe el... :))) Ghinionul lui! :)

    De acord cu (i)luminatii, de-abia acum inteleg paranteza de la "i". Aplaud! Se-aude? Se-aude cum aplaud? :)

    RăspundețiȘtergere
  30. Oooooffff... Oana!:)
    Noroc cu rutina ca ne mai trage afara din polemici...:))))

    RăspundețiȘtergere
  31. Danule, sa ieie cine vrea, eu ma multumesc cu ce e al meu.
    :)
    Trageti cortina... peste aplauze, ca-mi sparg timpanele!
    Forta ai, bunule, nu joaca.

    RăspundețiȘtergere
  32. Daaaa,meritati aplauze,sunteti buni amindoi si de ce sa nu-i stimulez ambitia lui Andrei draga Dane?cand vorba Oanei ne fac bine tuturor,voua gimnastica neuronala iar noua spectatorilor hrana pentru neuron...
    Sunteti "fortosi" amindoi,nu cedati cu una cu doua...:)
    Imi iau o punga de floricele la urmatorul post al tau Dane si urmaresc spectacolul....:))

    RăspundețiȘtergere